Acum câteva săptămâni am văzut cum în centru, lângă palat, se construiește ceva chiar în mijlocul drumului.

Când am ajuns din nou pe acolo era gata construcția. De fapt erau două monumente. Unul era în formă de vacă, iar al doile era o construcție foarte înaltă. Am întrebat ce înseamnă și cei de acolo ne răspundeau altceva și apoi începeau să râdă. Am concluzionat în glumă că sunt monumente făcute pentru a râde pe seama turiștilor și nu ne-am mai interesat legat de ele.

Acum câteva zile gazda noastră ne-a informat că o să fie mare sărbătoare în centru, va fi incinerată cea de-a doua soție a regelui care a murit acum 3 săptămâni. Vaca neagră va duce corpul în rai, iar monumentul celălalt reprezintă treptele vieții unui om până ce ajunge în rai. Ne-a informat gazda că nu vom avea electricitate și nici curent pentru că vor merge spre cimitir cu cele două monumente și vor da cablurile jos.

Ne-a zis că ar fi fain să mergem că vor fi sute de oameni, că ne împrumută ea două saronguri și că să mergem să facem poze. Nu am zis nimic, dar ne-am gândit că probabil nu vom merge.

Chiar cu o zi înainte am auzit din toate părțile îndemnuri că să mergem, pentru că nu în fiecare zi moare cineva din familia regală, informație însoțită de chicote și râsete. Doar atunci când moare cineva din familia regală se întâmplă o așa sărbătoare și musai să fim acolo. Ne-am convins după atâtea sugestii că ar fi bine să mergem.

În ziua cu pricina ne-am înarmat cu aparatul foto și cu drona, deși ne gândeam că nu avem cum să o ridicăm pentru că în Indonezia nu ai voie cu drona deasupra mulțimii. Eu mi-am încins la brâu un sarong, Cristi l-a pus în rucsac pe al lui și am plecat spre palatul regal, situat la câteva sute de metri de cazarea noastră. Am ajuns acolo deja obosiți de la caniculă. Era o forfotă continuă, în stânga și în dreapta, cu poliție, mașini, scutere, muzică.

Fiecare comunitate era reprezentată de un cod de culori sau chiar de printuri pe tricouri.

Coroanele de la noi sunt și la ei, dar nu se oferă din partea unor persoane, ci de la instituții și companii locale, cel puțin așa se procedează în cazul familiei regale.

În câteva minute după ce am ajuns acolo, au venit și oficialitățile, nu știm cine erau, dar mașinile lor negre, covorul alb și ținuta lor neagră din cap până în picioare, fotografii și reporterii care îi așteptau, ne-au transmis mesajul că sunt persoane importante și că să ne dăm la o parte.

Nu am simțit niciun fel de durere din partea nimănui, era ca o sărbătoare mare, parcă mult așteptată, se vindeau tot felul de obiecte pe marginea drumului, oamenii zâmbeau și parcă se mândreau că sunt acolo. În Bali au loc multe ceremonii și fiecare eveniment este un motiv de adunare și de sărbătoare. La fel se întâmplă și dacă e vorba de moartea unui membru regal.

Poliția în diferite uniforme, cu diferite grade pe umeri sau pe piept stătea nemișcată în puncte cheie sau se învârtea din loc în loc, facilitând trecerea celor importanți prin mulțime.

Ce am aflat despre tradițiile lor de înmormântare:

– atunci când moare cineva din familia regală, din fiecare comunitate există cel puțin 3 femei care se îmbracă în culorile tradiționale ale acelei comunități. La ei o comunitate înseamnă câteva străzi dintr-un oraș. De exemplu, noi stăm acum în comunitatea Taman din centrul Ubudului care se întinde cam pe 2 kilometri. Pentru doamnele din imaginile de mai jos, ceremonia a început de dimineață când au mers la coafor și la machiaj. Ele sunt reprezentantele a două comunități. Știm că cele în galben reprezintă comunitatea Taman, pentru că am recunoscut una dintre ele care locuiește pe strada paralelă față de cea unde stăm noi. 🙂

– dacă regele este cel care moare, pe lângă vaca neagră și monumentul cu etapele vieții, mai este construit și un dragon.

– la înmormântări nu se plânge. Dacă plângi ții sufletul celui mort între cele două lumi. Datoria celor vii este să îi facă trecerea cât mai ușoară spre rai.

– oamenii se îmbracă tradițional, fără să fie un anume cod de culori. Pentru familie și cei apropiați este totuși indicat ca hainele să fie albe sau negre.

– atunci când cineva moare, toată comunitatea face ofrande pentru cel mort și sunt închinate în memoria lui.

Nu am reușit să stăm foarte mult în căldura aceea și în înghesuială, așa că am mers la o cafenea.

După două ore a reînceput forfota, urma plimbarea pe strada principală în drumul spre cimitir. Inițial am zis că nu mergem, dar cum forfota creștea, am mers să vedem despre ce e vorba. Ne-am înghesuit în mulțime, monumentele erau cărate de zeci de oameni, se auzeau numai tobele și strigătele mulțimii. La un strigăt al unui bărbat aflat pe unul dintre monumente, toți bărbații au început să alerge cu acele construcții în spate împreună cu mulțimea. Era o înghesuială fantastică. Singura variantă era să înaintezi.

În imaginea de mai jos chiar până unde ajunge schela de metal se află corpul soției regelui, îl vedeți învelit în alb. Pe monument, acolo unde se află e reprezentat raiul. Schela leagă cele două monumente și e folosită de oameni să urce și respectiv să coboare trupul după paradă pentru incinerare.

Erau încă trei drone în aer, deci cu excepții regale se puteau ridica dronele și deasupra mulțimii. Unde sunt trei are loc și a patra. Am lansat-o cu greu, a trebuit să intrăm pe o străduță alăturată, pentru că altfel mulțimea era în mișcare continuă și tot ce puteam face era să înaintăm cu ei. Am ajuns pe o caniculă mare la cimitir. Ceea ce ni s-a părut interesant a fost că după ce au ajuns acolo, mulțimea a făcut cale întoarsă. Parcă de fapt nimeni nu mai era interesat de incinerarea în sine și de corpul acelei femei. Au rămas mai mulți turiști curioși decât localnici. Poate unul din motive a fost că urma să îi dea foc în 3 ore. Am plecat și noi, dar ne-am întors după 3 ore, când era de-a dreptul pustiu pe acolo. Monumentul în formă de vacă era ars aproape complet împreună cu trupul soției regelui. După alte ceremonii care vor dura alte câteva zile timp în care se va arde și celălalt monument, ceremonia de incinerare se consideră încheiată și cenușa rezultată de la toate va fi aruncată în mare.

Cristi a pregătit un filmuleț despre acest eveniment pe care îl puteți accesa aici:

Pentru a primi articole despre călătoria noastră te poți înscrie aici.
Dacă nu ai descărcat încă e-book-ul nostru gratuit, Călătorește în siguranță, te invităm să accesezi butonul de mai jos și să urmezi pașii.

Descarcă e-book
Ne poți urmări și pe Facebook și Instagram.
Vrei să beneficiezi de reduceri la servicii pentru călătorie? Accesează aici pagina noastră de resurse și bucură-te de oferte la cazare, transport aerian și terestru.

Călătorii frumoase,
Ancuța