V-ați întrebat vreodată cât e de periculos să călătorești în Asia? Și noi.

Asia e mare, nu e formată doar din țările pe care noi le-am văzut de pe acest continent, în numărul lor de șapte până acum. În acest articol ne vom referi doar la cele pe care le-am vizitat noi: Thailanda, Laos, Vietnam, Cambodgia, Malaezia, Singapore și Indonezia (Bali, mai exact).

Înainte de a veni aici ne-am întrebat de multe ori ce să luăm și ce să nu luăm cu noi. Cel mai mult ne temeam să nu fim furați, dar nu la modul că ne vor fi luate obiectele, ci la modul că vom fi atacați pentru ele. Internetul e plin de povești horror, așa că sunt destule și pentru Asia.

Numai ideea de a ne lua două laptopuri cu noi suna de speriat, cel puțin pentru mine. Cum nu aveam de gând să stăm prea mult în hoteluri cu x stele, am citit despre ce implică asta. Evident, că am ajuns la informații cum să se fură și din cameră în hotelurile de lux, darămite în cele clasice. Cu toate astea, am decis să le luăm, era clar că așa urma să facem, pentru că în Europa am călătorit cu un singur laptop și e complicat. Aveam nevoie de două.

Așa am văzut atunci lucrurile. Acum le văd diferit. Au fost foarte puține locuri unde nu m-am simțit în siguranță să iau laptopul și să-mi fac treaba, iar când mă refer la locuri, nu mă gândesc neapărat la localități întregi, ci la anumite localuri. Majoritatea au fost cele din Vang Vieng. A avut o energie ciudată locul acela, nicicum nu ne-am sincronizat cu el.

Asia e obișnuită cu expații, foarte mulți oameni vin să lucreze aici remotely. Și de ce nu ar face-o? Clima e faină, oamenii sunt primitori, costurile de viață sunt mult mai mici în majoritatea țărilor de aici decât în țările din care vin. Aici aveți un interviu în engleză cu două tinere din Franța care locuiesc de ani de zile în Bangkok.

Noi avem și activități separate. Am scris aici despre cum e să călătorim împreună. Dacă eu vreau să vizitez ceva sau să merg la un masaj, la un tuns sau doar la o plimbare, iar Cristi vrea să lucreze sau nu are chef să meargă, merg singură. Începând cu Vietnam am mers și singură prin unele locuri.

Doar în Kuala Lumpur mi-a fost teamă inițial pentru că erau mulți oameni ai străzii și unii bărbați de acolo se uită foarte mult la femei, le fac complimente și chiar le cer în căsătorie (asta nu mi s-a întâmplat, de ce să mint?). În prima zi acolo, fiind cazați în Little India, m-am simțit ciudat și la un moment dat mă săturasem să le văd zâmbetele lungi când se uitau la mine, dar din a doua zi mi-am dat seama că așa sunt ei, nu a tras nimeni de mine, nu m-au ofensat și nu am avut nicio problemă să merg și singură. E drept, nu am mers mult, pentru că nici nu am stat noi foarte mult acolo. E ceva bine de știu pentru această capitală. Seara am fost la un mall și am plecat de acolo la închidere, la 10 noaptea. Kuala Lumpur este o capitală foarte aglomerată și plină de oameni. Ei bine, la ora aceea orașul era gol. Nu ne venea să credem. Am avut o senzație ciudată să traversăm piața centrală care era închisă, cu un grup de bărbați în spatele nostru. Nu cred că aveau treabă cu noi, dar oricum, e bine de știut mai ales pentru fetele care călătoresc singure, că noaptea e cam gol pe străzile acestei capitale. La extrema cealaltă e Singapore, care mi s-a părut cel mai sigur oraș în care am fost vreodată, incluzându-le pe cele din România. 

Totuși, ținem cont de câteva reguli simple atunci când călătorim oriunde, nu doar în Asia:

• Nu ținem niciodată toți banii sau toate cardurile în același loc. De obicei le ținem în trei locuri, pe lângă ce avem în protofel. Dacă se fură un bagaj sau un plic, măcar nu rămânem fără nimic. Le ascundem așa de bine, că uneori uităm și noi de ele și întoarcem tot bagajul și căptușeala pentru a le găsi.
• Avem portofele ce se pot lega pe corp, ascunse pe sub haine, dar nu le-am folosit niciodată. Nu am simțit că e cazul.
• Nu prea ne avântăm seara pe niciunde, deși se mai întâmplă să ne prindă noaptea pe drum, cum s-a întâmplat în Kuala Lumpur.
• Încercăm mereu să cunoaștem oamenii la care stăm. E o chestiune de siguranță, dar mai ales de a simți energia omului și de a-l cunoaște.
• Eu nu port poșetă atunci când călătoresc. Poșetele pot fi trase de pe umăr de către cei care merg pe scutere. Avem rucsaci mici pe cre îi putem prinde de corp în partea de sus. Îi găsiți la Decathlon.
• Nu ne uităm la telefoane în timp ce mergem. Dacă trebuie să căutăm o destinație, atunci ne întoarcem spre partea cu clădirile, nu spre partea cu drumul.
• Nu ținem la îndemână portofelele nici atunci când sunt în rucsac. Zilele trecute, Cristi și-a uitat fermoarul desfăcut la rucsac după ce a plătit și a plecat așa cu el. Portofelul nu era acolo, doar pelerina de ploaie și trepiedul. Deci ajută să le puneți bine chiar și în rucsac.
• Oricât de multă încredere aș avea în cineva nu le spun niciodată să se uite ei la lucrurile mele până merg eu la toaletă. Oricât de ciudat ar suna, dacă sunt singură într-un loc, prefer să îmi împachetez tot ce am la mine, laptop, încărcătoare, agenda etc și să le iau cu mine.
• Copierea cardurilor și golirea de conturi este iarăși o problemă în multe părți din Asia. Din ce am citit, se pare că aici, în Bali sunt probleme mari cu asta, așa că noi am venit cu dolari singaporeeni și am schimbat aici. E mai bine așa și încercăm să evităm pe cât posibil plata cu cardul. Nu am fi procedat astfe, cel mai probabil, dar chiar cu două zile înainte de a veni aici am citit o postare a unui tip care doar ce trecuse prin experiența de a-i fi golit cardul după ce a extras bani de la un bancomat din Bali. Nici resorturile de lux nu pare că mai sunt de încredere, din ce am citit în acea postare. Probabil, pentru România cel mai simplu este să veniți cu dolari americani și să îi schimbați aici. Pentru ce am avut noi, rata de schimb a fost foarte bună. În general, vă sfătuiesc să plecați cu o sumă chiar și mică de dolari americani la voi, oriunde ați călători.
• Telefoanele nu se țin pe masă. Când suntem amândoi le mai ținem pe masă, în aria vizuală, dar eu dacă sunt singură țin pe masă doar ce am nevoie în acel moment. Dacă scriu, atunci e laptopul, dacă citesc, atunci e Kindle-ul, iar dacă vreau doar să verific ceva sau să pierd vremea pe Facebook, atunci e telefonul. Acesta din urmă e cel mai ușor de furat mai ales dacă e ținut pe masă.

Pe lângă cele de mai sus, atitudinea contează și după ce călătorești un timp se vede că ai o siguranță care te ajută să faci față situațiilor și să nu te panichezi.

Am citit despre persoane care au fost furate din hoteluri de lux, dar nu numai. Bloggerul care scria despre această întâmplare prin care nu el trecuse personal, ne punea să ne gândim la următoarea situație: ești cameristă la un hotel de 5 stele, țara în care trăiești e coruptă și săracă. Ai acasă o mamă sau un copil bolnav de cancer sau de orice altă boală grea. Vezi o bijuterie scumpă la unii care își pot permite mâine una identică. E acolo, pe noptieră în fața ta. Îți pierzi jobul dacă o iei, dar ai o șansă să salvezi viața cuiva drag. Ce faci? Știu că e posibil să stârnească tot felul de reacții această situație, dar așa era locul unde am fost noi în Cambogdia, sărac și puțin turistic. Despre el citisem întâmplarea. Asta nu justifică un furt, dar te face să realizezi că se întâmplă, de multe ori cu un motiv, în locuri în care nu ne-am aștepta, cum ar fi un hotel scump. Și dacă tot ai un seif în cameră, de ce nu l-ai folosi?

Cele mai mari șanse le-am avut aici, nu de a păți ceva, ci de a fi înșelați la bani. Chiar și în supermarketuri se întâmplă să îți treacă mai mult pe bonul de la casă decât e afișat la raft. Am pățit-o și zilele trecute, dar nu trece nimic de ochiul vigilent al lui Cristi, așa că nu le-a ieșit. Bineînțeles, cel mai mult am fost pățiți când nu am avut chef să negociem și am plătit mai mult pe ceva decât ar fi fost cazul, dar nu ne-a băgat nimeni mâna în protofel să ne ia banii, a fost alegerea noastră.

Acestea au fost întâmplările și sfaturile noastre, iar concluzia noastră e până acum șansele să pățim ceva aici sunt cam aceleași cu cele pe care le avem acasă. Dacă nu ești atent și te expui prea mult cu ce ai la tine, oricând ți se poate întâmpla să fii furat. Dar în afară de asta, nu am simțit deloc că nu am fi în siguranță, că cineva ne vrea răul sau senzații de felul acesta. Despre cum să călătorești în siguranță prin Asia, dar nu numai v-am pregătit ghidul de mai jos, Călătorește în siguranță, pe care îl puteți descărca gratuit. 

Voi ce povești aveți legate de călătorit și măsuri de siguranță?

Pentru a primi articole despre călătoria noastră te poți înscrie aici.
Dacă nu ai descărcat încă e-book-ul nostru gratuit, Călătorește în siguranță, te invităm să accesezi butonul de mai jos și să urmezi pașii.

Descarcă e-book
Ne poți urmări și pe Facebook și Instagram.
Vrei să beneficiezi de reduceri la servicii pentru călătorie? Accesează aici pagina noastră de resurse și bucură-te de oferte la cazare, transport aerian și terestru.

Călătorii frumoase,
Ancuța