Deși se întâmplă ca uneori să petrecem mult timp printre localnici, rareori avem șansa să cunoaștem tradițiile și poveștile prin ochii lor, cei care le trăiesc zi de zi.

Bali este locul nostru de suflet, poate și pentru că de aici au început să ia naștere planurile noastre de a cutreiera lumea. Am revenit aici cu gândul de a-l cunoaște dincolo de obiectivele turistice, de a intra în contact cu oamenii și cultura balineză.

Ieri am avut o zi super specială alături de unul din localnicii din Bali, Gus.

L-am cunoscut pe Gus la hotelul unde ne-am cazat, Ubad Retreat, pe care îl administrează împreună cu familia lui.

Gus are o familie numeroasă, iar membrii ei locuiesc împreună, mai multe generații în același loc. Ne-a propus să facem un tur de câteva ore pentru a cunoaște satul în care locuiește și pentru a afla povestea lui.

Baia comună, loc de socializare

Primul loc pe care l-am vizitat, situat la 10 minute de hotel, este o baie comună. În Bali încă se mai păstrează în unele locuri obiceiul ca oamenii să meargă dimineața și seara să facă o baie împreună. Bărbați și femei la un loc de toate vârstele vin și fac baie dezbrăcați lângă râu. Este o tradiție de socializare care se păstrează și în zilele noastre. Oricât de ciudat ni s-ar părea nouă, pentru ei este ceva absolut normal, ce a rezistat în timp. Chiar dacă mulți dintre cei care vin acolo au propriile băi acasă, continuă să frecventeze baia comună pentru socializare. Locurile sunt ascunse în junglă și ferite de ochii turiștilor. Totuși, Gus ne informează că și noi putem lua parte la acest obicei, singurele condiții fiind să nu facem poze și să facem baie alături de ei. Acum râul este murdar din cauza sezonului ploios, așa că oamenii se spală de la țevile de lângă el din care curge apă curată.

Orezăria, locul de unde provine hrana familiei

Următoarea noastră oprire a fost la terasele de orez ale familiei lui Gus, situate la alte 10 minute de Ubad.

Pământul este lucrat de întreaga familie, iar producția se împarte în mod egal între membrii ei. La orezărie ne-a întâmpinat mătușa lui Gus care vântura orezul și bunica lui Gus care o asista. În sezonul ploios terenul este foarte alunecos în orezării, dar asta nu pare să fie o problemă pentru unchiul lui care zilnic vine acolo și străbate orezăria pentru a hrăni cele două văcuțe care sunt sus pe terase și pentru a mai lucra pământul. E în vârstă, nu știe engleză, dar știe limbajul zâmbetului. Zâmbește cu toți dinții pe care îi mai are. Mestecă tutun, un obicei al bătrânilor locului, ne informează nepotul lui.

Hinduismul într-o țară musulmană

Din orezărie mergem la un templu al satului, vechi, și el bine ascuns între vegetație unde Gus ne povestește despre hinduismul indonezian, religia lor. Indonezia este o țară musulmană, dar în Bali majoritar este hinduismul. Ghidul nostru ne povestește că este dificil să îți menții o religie într-o țară care vrea să aducă întreaga populație sub aceeași credință și că nu le este ușor, dar că aceste credințe hinduse sunt foarte bine transmise din generație în generație și el speră să se păstreze în continuare. Ei cred că există un dumnezeu, fără chip și fără formă, că e ceva mai presus de noi, o divinitate. Pe lângă asta sunt în contact cu natura și cred că există energii în univers pentru orice. Statuile lor reprezintă imaginea pe care ei au putut-o da acestor energii, dar care nu le-a fost indusă de nicio carte străveche. De câteva ori pe zi se oferă ofrande și oamenii se roagă și mulțumesc universului.

Templul străvechi ascuns în junglă

Mergem mai departe și străbatem sătucul până ce ajungem la niște trepte acoperite de mușchi, în față se vedea jungla și atât. Impresia că suntem pe altă planetă s-a instalat imediat. Natura măreață la propriu ne-a lăsat fără cuvinte. Gus ne informează că urmează să vedem un templu străvechi, foarte simplu, unde oamenii mai vin să se roage doar la ceremonii, în rest nu este frecventat. Coborâm multe trepte și ajungem la templu. Acele găuri pe care le vedeți în piatră sunt locuri unde oamenii intrau pentru a medita. În jurul lor e doar jungla și se aude doar râul din față și apa care curge pe pereții din piatră. Gus ne spune că în acel râu a învățat el să înoate, că pe vremea lui, părinții își aduceau acolo copiii și le dădeau drumul în apă fără să îi învețe nimic dinainte. Ne informează mândru că atât el cât și ceilalți copii s-au descurcat exemplar.

Familia tradițională într-o lume modernă

Ultima oprire este la casa tradițională a familiei lui. Nu e ceva neobișnuit în Bali ca atunci când vezi porțile unei case să ai impresia că ai ajuns la un templu. Asta am crezut și eu și l-am întrebat dacă să mă acopăr cu eșarfa. S-a amuzat și mi-a spus că e casa lui. Am intrat într-o curte pătrată, una din mătușile lui ne-a întâmpinat cu ceai cald și ne-am așezat puțin la povești. Câțiva bărbați din familie puneau pietriș într-o parte a curții. Aici am aflat cele mai multe lucruri despre familiile balineze.

În acea curte sunt mai multe clădiri, fiecare cu specificul ei. Pământul unde se construiesc casele este considerat ca fiind similar corpului nostru. Cea mai importantă parte este capul care pentru acest loc este templul. Fiecare casă are templul ei care este sărbătorit la fiecare șase luni când un preot vine să sfințeacă locul. Este o ceremonie la care toată familia participă. Gus ne spune că în Bali, în fiecare zi sunt astfel de ceremonii, întrucât sărbătorirea templului este diferită ca și dată de la o casă la alta. Lângă templu se află casa celor mai în vârstă din familie, în cazul lui, casa bunicii, unde se ține și avuția familiei care nu constă în aur sau bani, ci în obiecte sau cărți care au fost transmise de la o generație la alta. Apoi sunt construite în jurul curții case atunci când familia se mărește. În acea curte locuiesc 16 persoane. Bucătăria este comună, dar nu au un loc unde să mănânce împreună, asta se întâmplă doar la sărbători. Ce e acolo poate fi folosit de toată lumea. Când se construiește ceva în curte, cum se întâmpla când am venit noi, cu toții participă. Se face o adunare, se discută necesitatea acelui lucru/reparații și dacă toată lumea cade de acord, se calculează costurile, timpul și se împart în mod egal între toți membrii familiei. Dacă doi sau mai mulți membri sunt certați, chiar dacă nu vorbesc între ei au datoria de a munci împreună și de a împărți cheltuielile. 

Bătrânii nu au pensii, doar cei care lucrează în guvern beneficiază de așa ceva. Este de datoria familiei să aibă grijă de cei în vârstă.

Pământul pe care se află casele aparține satului, nu familiei. Nu au acte pentru el, nu au dreptul să îl vândă, ci se transmite de la o generație la alta. Dacă un membru al familiei comite o crimă sau orice altă faptă condamnabilă, satul poate să alunge întreaga familie din casă și din comunitate.

Aceasta a fost ultima noastră oprire înainte de a ne întoarce la retreat.

Ubad Retreat și povestea lui Gus

Până acum câțiva ani, Gus lucra la un hotel de lux din Bali, dar a decis să își dea demisia și să administreze un hotel de familie, unde oaspeții să se simtă ca acasă. A creat locuri de muncă pentru membrii familiei lui, în funcție de abilitățile pe care le are fiecare. Ne spune cu emoție că înainte erau săraci, pentru că doar munceau pământul. Nu e ușor să lucrezi cu familia, mai ales cu cei care sunt mai în vârstă decât el și cărora le datorează respect, conform tradiției și obiceiurilor, dar până acum le-a ieșit bine.

Ubad înseamnă leac/cură, dar în sens spiritual, nu farmaceutic. Este cuvântul din care derivă Ubud, locul cel mai cunoscut din Bali. Pentru Gus, această cură a fost renunțarea la un loc stresant de muncă și implicare în propriul proiect care să îi aducă familia împreună și care să creeze locuri de muncă pentru ei.

Gus crede că nu întâmplător suntem aici, poate de aceea acest loc are un farmec special.

Aceasta este povestea zilei noastre și povestea lor.
Pentru a primi articole despre călătoria noastră te poți înscrie aici.
Dacă nu ai descărcat încă e-book-ul nostru gratuit, Călătorește în siguranță, te invităm să accesezi butonul de mai jos și să urmezi pașii.

Descarcă e-book
Ne poți urmări și pe Facebook și Instagram.
Vrei să beneficiezi de reduceri la servicii pentru călătorie? Accesează aici pagina noastră de resurse și bucură-te de oferte la cazare, transport aerian și terestru.

Călătorii frumoase,
Ancuța